Ceața – un fenomen meteo periculos?

Ceața reprezintă, din punctul multora de vedere, un fenomen meteo deosebit de periculos. Ceața este de vină pentru producerea a nenumărate accidente pe străzi, de multe ori considerate a fi destul de sigure, prin reducerea aproape totală a vizibilității. Mulți dintre voi, sunt sigură că v-ați întrebat, de unde vine ceața. Așadar, vă invit să aflați din următoarele rânduri cât mai multe despre ceață.

Ce este ceața?

Conform informațiilor prezentate de către cei de la britannica.com, ceața reărezintă un nor de picături mici de apă care este aproape de nivelul solului și suficient de dens pentru a reduce vizibilitatea orizontală la mai puțin de 1.000 de metri. De asemenea, cuvântul ceață se poate referi la nori de particule de fum, particule de gheață sau amestecuri ale acestor componente.

Ceața se formează prin condensarea vaporilor de apă pe nucleele de condensare care sunt întotdeauna prezente în aer. Acest lucru rezultă de îndată ce umiditatea relativă a aerului depășește saturația cu o fracțiune de 1 la sută. În aerul foarte poluat, nucleele pot crește suficient pentru a provoca ceață la umiditate de 95 la sută sau mai puțin. Creșterea picăturilor poate fi ajutată de absorbția anumitor gaze solubile, în special dioxidul de sulf, pentru a forma acid sulfuric diluat.

Cum se crează ceața?

Prima metodă de formare a ceții este prin așa numita răcire cu infraroșu.

Aceasta are loc la schimbările de anotimp de la vară la toamnă, de la toamnă la iarnă. Care este procesul formării ceței prin răcirea cu infraroșu? Nimic mai simplu. Vara, solul absoarbe o cantitate foarte mare de radiații solare. Pe măsură ce aerul trece peste sol, acesta devine mai cald, mai umed.

În momentul în care se schimbă anotimpurile și se trece de la un anotimp călduros la unul mai rece, masa de aer cald-umed despre care am menționat se  ciocnește practic de răcoarea care predomină în anotimpul nou sosit (cel rece). Acest lucru face ca vaporii de apă din masa de aer să se condenseze rapid, formându-se astfel ceața.

Al doilea mod prin care se poate forma este advecția.

Advecția este reprezentată de formarea ceței determinată de vânt. Mai exact, în această situație aerul cald este împins de vânturi pe o suprafață rece, urmând ca apoi să fie condensat în ceață.

Ceața de advecție se regăsește în special în locurile în care aerul cald și tropical se întâlnesc cu apa oceanică mai rece. Ca exemplu, Coasta Pacificului a Statelor Unite, de la Washington la California este deseori acoperită de ceață de advecție datorită curentului rece din California care traversează coasta de vest a Americii de Nord unde aerul este mult mai cald.

Al treilea tip îl reprezintă ceața înghețată

Aceasta apare doar atunci când picăturile de ceață lichidă îngheață pe suprafețele solide. Deseori vârfurile munților acoperiți de nori sunt acoperiți de ceață înghețată.

Ceața înghețată

Pe măsură ce ceața înghețată se ridică, pământul, copacii și chiar obiectele precum pânzele de păianjen sunt acoperite de un strat de îngheț. Peisajele albe învăluite de ceață înghețată sunt comune în locurile cu climă rece și umedă, precum Scandinavia sau Antarctica.

Nu în ultimul rând avem ceața de vale

Acest tip se regăsește îndeosebi iarna în văile dintre munți. Această ceață se formează în momentul în care munții împiedică aerul dens să scape și în cazul acesta ceața este prinsă în vasul văii.

Ceața de vale

Este un fenomen superb, însă combinat cu poluarea poate avea efecte catastrofale. În 1930 în Valea Meuse din Belgia, spre exemplu, vaporii de ceață s-au condensat în jurul particulelor de poluare a aerului, acest fenomen având ca efect răvășitor moartea a peste 60 de oameni.

Curiozități mai puțin cunoscute despre ceață

1. Cel mai cețos loc din lume este Grand Banks situat în Oceanul Atlantic lângă insula Newfoundland din Canada. De ce? Nimic mai simplu. Totul este datorează întâlnirii dintre curentul rece din nordul Labradorului și a curentului cald de aer din est din Gulf Stream. Îmbinarea acestora permite ceții să se formeze aproape în fiecare zi. 
2. Multe culturi antice colectau apa din ceață prin plasarea unor vase mari sub copaci și arbuști. Pe măsură ce apa din ceață se aduna pe aceste obiecte, oalele colectau apa. Această metodă de colectare a apei a fost eficientă, dar din păcate, nu la fel de eficientă ca și colectarea apei de ploaie sau a altor ape lichide.

În prezent inginerii lucrează la descoperireaunor metode mult mai eficiente de colectare a apei din ceață. Până la această oră cea mai eficientă modalitate inventată de către oameni este reprezentată de niște ecrane foarte mari construite în zone aride numite “Captatoare de ceață”. Pe măsură ce ceața coboară, se formează picături de apă în jurul acestor captatoare acestea urmând a se scurge în bazinele de colectare situate dedesubtul lor. Într-o singură zi, un singur paravan poate colecta aproximativ 380 de mii de litri de apă. Astăzi un singur loc din lume se bazează pe aceste captatoare ceață, anume satul Bellavista din Peru.

Așadar, după cum ați citit în rândurile de mai sus, cred că veți fi de acord că ceața este un fenomen al naturii superb. Dar, ca toate celelalte fenomene, poate fi și deosebit de periculoasă.